Tărîmul veșnic virgin și îmbietor al experimentului.

Felix Petrescu și Valentin Toma sînt din Timișoara și fac împreună trupa Makunouchi Bento. Numele trupei e luat de la tradiționala cutie de lemn lăcuit japoneză pentru mâncare, împărțită în compartimente cu diverse delicatese – unul din obiectele obișnuite în casele japonezilor.

Citind această cutie ca pe o metaforă, se spune pe pagina lor de pe Facebook, Petrescu și Toma au înființat în 2001 un proiect de muzică electronică experimentală, și de atunci încoace creează împreună sunete care se încadrează în ceea ce britanicii – și nu numai ei – obișnuiesc să numească IDM, adică intelligent dance music, o formă a muzicii electronice ce are la bază experimentul.

Și chiar asta fac cei doi de la Makunouchi Bento – cele cîteva sute de cîntece pe care le-au compus și dat lumii în toți acești ani sînt parcă o nesfărșită călătorie pe tărîmul veșnic virgin și îmbietor al experimentului.

O mențiune specială ar fi colaborarea lor cu Vali Chincișan, unul din cei mai talentați artiști vizuali ai României contemporane, autor de filme de animație, a cărui peliculă „Urban Tree” – coloana sonoră aparținînd trupei Makunouchi Bento – a luat premiul pentru cel mai bun film românesc la ediția din 2009 a festivalului internațional de film Anim’est de la București.

Noi ascultăm acum piesa „Mipoetri”, de pe abumul „Bouche du metro”, lansat de Makunouchi Bento în 2002.