Mixtape.
Aliquam lorem ante, dapibus in, viverra quis, feugiat a, tellus. Phasellus viverra nulla ut metus varius laoreet quisque rutrum.

Instagram

Makunouchi Bento/Short Sounds: Programul “Zi de zi” & Programul “Pe repede-nainte”

Short Sounds: Programul “Zi de zi” & Programul “Pe repede-nainte”

Details

Date: October 08, 2021 20:00
Venue: MultipleXity
Address: Bulevardul Take Ionescu nr. 56
City: Timișoara, România
Entrance: free

Follow and Share

About

Între 8 și 10 octombrie, în parteneriat cu Asociația Simultan, realizăm programul SHORT SOUNDS: Silent Romanian Documentary – proiecții de film mut cu muzică live – ce se va desfășura cu începere de la ora 20:00 în incinta MultipleXity (Bd. Take Ionescu, nr. 56-58).
„Short Sounds: Silent Romanian Documentary” este un proiect audiovizual ce urmărește reactivarea arhivei de film mut românesc, prezentând cinci selecții tematice de filme documentare realizate în perioada 1897-1942 și adaptate sonor de artiști contemporani activi pe scena muzicii experimentale din România.
Curator de film: Călin Boto.
Compoziții sonore: Makunouchi Bento, Sillyconductor, Micleușanu M., Simina Oprescu, Somnoroase Păsărele.
În cadrul acestui proiect și cu sprijinul Arhivei Naționale de Filme, o parte din filmele selectate (mai exact, opt scurtmetraje) au fost digitalizate pentru prima oară, nemaifiind prezentate publicului până acum.
Filmele vor fi subtitrate în limba engleză.
Accesul la proiecții este gratuit și se va face în limita locurilor disponibile, cu respectarea tuturor normelor igienico-sanitare impuse de lege. Numărul maxim de participanți: 50. Purtarea măștii de protecție în timpul proiecției este obligatorie.

"E flatant să-ți încapă pe mână istoria; doar că, oricât de măgulit, cu greu se va mai scutura amărâtul de angoasa alegerii imperfecte – de ce unu și nu doi?, de ce doi și nu trei? Am murmurat asta săptămâni bune. Ca într-un final să ajungem la cinci calupuri, patru grupaje de scurtmetraje și un mediumetraj, fiecare cu chichița-i tematică și promisiunile-i; cum, necum, trebuia să promitem muzicienilor o bază vizuală ofertantă; cinefililor, niște rarități; Istoriei, un soclu; istoriilor, loc să mișune. Nu încetez nicicând să mă minunez de câte straturi diafane de istorie sunt de jur-împrejurul oricărei biete secunde în mișcare. În perioada-i timpurie, cinemaul documentar românesc nu paria pe extravaganță; lipsa unei industrii solide, pe de-o parte, și-a unei avangarde pe de alta, a făcut ca practicile nonficționale să se dedea în mare măsură utilității imediate – buletine de știri, publicitate, filme utilitare ș.a. Ceea ce nu înseamnă nimicnicie ori platitudine – nici vorbă! Mai e mult până departe, până-n ziua în care documentarul autohton pre-socialist ne va fi la îndemână. Iar ce-avem noi e puțin, undeva între patru și cinci ore; cu mâna asta de filme îi salutăm pe colegii arhiviști, cercetători, critici, toți cei fără de stare care șterg praful de pe peliculă."
(Călin Boto)

Călin Boto e critic și jurnalist de film, până nu demult redactor-șef al revistei Film Menu și redactor la All About Romanian Cinema, iar acum redactor la Acoperișul de Sticlă și Films in Frame. De-a lungul timpului a fost admis la felurite ateliere internaționale de critică de film, printre care Varșovia (2018), Sarajevo (2019) și Locarno (2021). Ține o rubrică la Revista Arta, curatoriază selecții mai mari sau mai mici pentru Image and Sound, Moldova Film Festival și ART200, ia interviuri, moderează Q&A-uri, în fine, câte puțin din toate.

8 octombrie / ora 20:00
Programul „Zi de zi”
Documentare de actualitate (1897-1940)
Muzică LIVE: Makunouchi Bento (Felix Petrescu & Valentin Toma)

Programul caută să împace vicii private cu virtuțile publice. Ce-ar fi trebuit să fie mai degrabă o colecție de parade și vizite oficiale și-a schimbat traiectoria, chit că nu pe de-a-ntregul, în momentul-n care ni s-a arătat un mic film domestic, „În familia Ressel”, zis și „Scene de familie” (1916).
Ai lui Ressel, fondatorul Filmul Național Român, ne-au convins prin caraghioslâcurile lor șarmante că merită căutate nu doar marile evenimente din agoră, alde „Minunea de la Maglavit”, ci și ce s-a petrecut înaintea, în urma și-n jurul lor. În „O nuntă în lumea mare la Biserica Domnița Bălașa” (1912) se găsește o frântură dintr-un asemenea interes, căci în nicio clipă nu ne este arătată nunta propriu-zisă, ci, ca într-o replică burgheză a muncitorilor părăsind fabrica, nuntașii ieșind din biserică și dispărând în mașini. Încotro?
„Elevii Liceului Nicolae Filipescu iau masa la Restaurantul Coșna”; asta-n 1936. Abia ce-au defilat la parada de 10 mai, aceeași pe care Paul Menu o filmează la 1897 iar Constantin Theodorescu în 1912. Băieții se lasă poftiți de patronul restaurantului; ambiția publicitară se ghicește privind la panoramările de-a lungul cărora patinează ospătari la patru ace pentru a servi uniformele unor alte zile de 10 mai ce aveau să vină.
Montajul nostru ludic își are momentele solemne, în speță acele două filme nedifuzate la vremea lor – „8 iunie 1936” al lui Tudor Posmantir urmat de „Cutremurul” lui Paul Călinescu. Posmantir se afla la o tribună din Cotroceni pentru a filma manifestațiile ținute cu ocazia Zilei Restaurației. Cu dansuri populare, așa a început ce cunoaștem azi drept catastrofa de la Cotroceni, când o bună parte din tribunele înconjurătoare s-a prăbușit sub greutatea spectatorilor; camera operatorului a orbit, firește. Știm, documentarul lui Călinescu despre cutremurul din 1940 nu poate substitui ce-ar fi fost imaginile lui Posmantir, însă dacă se simte măcar un frison, ei bine, memoria celor două năpaste câștigă o secundă-n plus.
(Călin Boto)

Durată program: 62 minute

Selecție filme:
10 MAI 1897 (regie/imagine: Paul Menu, 1897);
10 MAI 1912 (r/i: Constantin Theodorescu [?], 1912);
1 MAI 1914 (r/i: Constantin Ivanovici [?],1914);
MINUNEA DE LA MAGLAVIT (r/i: Eftimie Vasilescu, 1935);
O NUNTĂ ÎN LUMEA MARE LA BISERICA DOMNIŢA BĂLAŞA (r/i: Nicolae Barbelian [?], 1913, digitalizat);
SCENE DE FAMILIE / În familia Ressel (producator: Filmul Național Român, 1916);
ELEVII LICEULUI NICOLAE FILIPESCU IAU MASA LA RESTAURANTUL COŞNA (p: Restaurantul Coșna, 1936, digitalizat);
ANUL NOU 1928 – SERVICIUL DIVIN LA PATRIARHIA ROMÂNĂ (în „CINECRONICA”) (i: Iosif Bertok [?], 1928, digitalizat);
DEZVELIREA PLĂCII COMEMORATIVE LA AEROPORTUL SOMEŞENI (i: Laszlo Fekete, Istvan Miskowszky, 1935, digitalizat);
CURSA CICLISTĂ DIAMANT (p: Reprezentanţa Diamant, 1927);
8 IUNIE 1936 (r/i: Tudor Posmantir, 1936);
CUTREMURUL (r: Paul Călinescu, 1940).

8 octombrie / ora 21:15
Programul „Pe repede-nainte”
Documentare industriale (1928-1935)
Muzică: Sillyconductor (Cătălin Matei)

Nici n-am convenit bine la un calup de filme utilitare că deja vedeam cum o să curgă micile documentare despre fabrici și uzine. Speram, firește, la zvâc constructivist, viteză, cadre cu scântei, fier înroșit, locomotive cu abur, în fine, știam ce voiam – voiam ce știam.
Apoi am dat peste alte și alte filme din aceeași specie, într-atât de felurite încât șablonul devenea tot mai ridicol; nu neglijabil, nici vorbă, ci îngust. „Industria sârmei Brăila” al legendarului Jenő Janovics rămâne cel mai apropiat de intenția inițială. Cine ar putea contesta cadrele-i bilite cu muncitori?
Nimeni. Doar că-n ochii mei niște filme mai difuze, mai aerisite întrucâtva, au loc de mai multă fantezie. Dincolo de generice informative și cadre cu familia regală, „Prima expoziție a electricității în România” (1928), al cărui realizator rămâne anonim până-n ziua de azi, e ce-aș numi un reportaj făcut la firul ierbii, din sală-n sală cu trepiedul la braț, păstrând senzația de vizitator tenace. La fel, plăcerea pe care o stârnește „S.T.B.–Societatea Tramvaielor București”, făcut la douăzeci de ani de la introducerea tramvaielor în capitală, vine tocmai din cât de împrăștiat e filmul. Asta fiindcă regizorul, anonim la rându-i, nu s-a mulțumit cu acele panoramări flatante din depoul în plină renovare; ori cu acele cadre săltărețe luate în tramvai. Nu, el a vrut s-arate și cabinetul medical al Societății, farmacia-i, machetele, șantierele, tot ce-a încăput pe rolă, însă în niciun moment nu se simte împovărătoare ambiția asta.
Din contră, regulile erau încă vagi. Despre „Emailul Mediaș” (1930) putem spune fără rețineri că e unul din cele mai fabuloase suveniruri luate din arhivă. Regizorul ne e iarăși necunoscut; tot ce știm e că a fost un ins cu îndeajuns de mult fler încât să combine un film utilitar oarecare cu o reclamă hilară la vasele de email. Se simte ritmul explorărilor; pe repede-nainte.
(Călin Boto)

Durată program: 50 minute

Selecție filme:
PRIMA EXPOZIŢIE A ELECTRICITĂŢII ÎN ROMÂNIA (1928, digitalizat);
S.T.B. – SOCIETATEA TRAMVAIELOR BUCUREŞTI (p: S.T.B., 1932);
INDUSTRIA SÂRMEI BRĂILA (r: Eugen Ianovics, i: Istvan Miskowszky, 1935, digitalizat);
EMAILUL MEDIAŞ (p: Fabrica Emailul Mediaş, 1930).

Lineup

20:00 Makunouchi Bento Live Rescoring
21:15 Sillyconductor Rescoring